Astăzi, 30 octombrie, se împlinesc 43 de ani de la dezastrul de la
Certej, în Hunedoara, o catastrofă despre care se mai vorbeşte rareori,
dar în care zeci de familii au fost ucise în timp ce dormeau în casele
lor. În zori de zi, cu puţin înainte de ora 5:00, digul de la barajul de
steril al exploatării miniere Certej s-a rupt. În numai câteva minute,
cianura a ras de pe faţa pâmântului şase blocuri de locuinţe cu 25 de
apartamente, un cămin de 30 de camere, şapte locuinţe individuale şi 24
de gospodării. În presa vremii, a apărut informaţia că dezastrul a avut
ca rezultat doar şapte victime. Apoi, autorităţile au raportat 48 de
morţi. Cei care au supravieţuit tragediei spun că, de fapt, între
180-200 de persoane, între care familii întregi, şi-au pierdut viaţa în
fatidica zi de 30 octombrie 1971. Cianura le-a ars feţele, mulţi nu au
mai putut fi recunoscuţi şi au fost îngropaţi ca necunoscuţi.
La 43 de ani de la tragedia de la Certej (30 octombrie 1971), nimeni nu a
fost găsit vinovat. Concluzia autorităţilor comuniste a fost că
„ruperea digului iazului de decantare s-a datorat acţiunii concurente a
unor factori imprevizibili, urmare a unor fenomene geomecanice şi
hidrofizice subacvatice, neelucidate încă integral de ştiinţă şi
tehnică”.
43 de ani mai târziu: Stadiul proiectului actual de la Certej
Cât priveşte actualul proiect de la Certej, unde este unul dintre cele
mai mari zăcăminte aurifere din România, începerea exploatării aurului,
pe bază de cianuri, este tot mai aproape. Deva Gold SA, companie în care
canadienii de la Eldorado Gold deţin 80%, a început, în zona carierei
Coranda, execuţia unor lucrări pe şantierul unde se va afla iazul de
decantare a sterilului rezultat din procesul de obţinere a aurului.
Un control efectuat săptămâna trecută de către comisarii Gărzii de Mediu
în zona perimetrului minier Certej a constatat că Deva Gold a început
lucrările pe prima platforma industrială a proiectului de la Certej.
Comisarii au ajuns la concluzia că pe şantier au fost efectuate circa 6%
din totalul lucrărilor prevăzute în cadrul obiectivului “Organizare de
şantier – iazuri de decantare steril de flotaţie şi iaz de decantare
steril de cianuraţie”, potrivit Gărzii Naţionale de Mediu.
“Spre deosebire de iazul exploatării de stat din '71 care avea 25-27
metri înălţime, actualul proiect minier presupune construirea a 3 baraje
aferente celor două iazuri de 169, 70 şi 39 metri înălţime. Iar cel mai
mare dintre ele va fi construit în amonte de Hondol, sat cu o populaţie
de 504 de persoane”, avertizează organizaţia Mining Watch într-o
scrisoare transmisă joi ministrului mediului, Attila Korodi.
“În ziua comemorării accidentului minier de la Certej, vă solicităm
domnule ministru Korodi, să ne comunicaţi în ce mod titluarul de proiect
Deva Gold repectă legislaţia privind diminuarea riscului de mediu. De
asemenea, vă rugăm să ne precizaţi dacă operatorul minier a depus
garanţii financiare în caz de accident, care este valoarea acestora şi
cine este asiguratorul proiectului Certej”, se arată scrisoarea
transmisă ministrului mediului, Attila Korodi.
Canadienii au nevoie de “autorizaţie integrată de mediu” pentru a începe exploatarea aurului
Garda Naţională de Mediu a ţinut să precizeze că pentru începerea
activităţii propriu-zise de exploatare a aurului la Certej, compania
Deva Gold mai are nevoie de “autorizaţie integrată de mediu”.
„Precizăm că, la data controlului, societatea Deva Gold SA nu desfăşura
lucrări de exploatare în perimetrul Certej şi nici în alt perimetru
deţinut. Începerea activităţii de exploatare a minereurilor
auro-argentifere din perimetrul Certej se va face numai după obţinerea
Autorizaţiei Integrate de Mediu”, se arată într-un comunicat al Gărzii
Naţionale de Mediu.
Pe de altă parte, un document al companiei canadiene Eldorado Gold, datat 31 iulie 2014,
arată că la Certej compania a desfăşurat, în trimestrul al doilea din
acest an, activităţi de explorare lângă Certej, în perimetrele Măgura,
Bocşa şi P. Avram, precum şi cartografiere şi prelevare de probe de sol.
Loredana Voiculescu
Citeste articolul integral, aici: http://www.gandul.info/financiar/acum-43-de-ani-la-ora-5-dimineata-acesti-romani-mureau-in-tacere-la-certej-13456249
4 comentarii:
Certej este doar un "aperitiv" care va provoca doar cateva zeci de mii de morti fata de ce se va intampla la Rosia Montana unde se vor folosi peste 13.000!!!!!!!!!!(treisprezece mii)de tone de cianuri.....Ca sa nu mai vobim de gazele de sist....."Sa traiti bine",ha,ha,ha,ha,ha,.........
Nu am stiut pana azi de catastrofa de la Certej. E ingrozitor. Cred ca fotografiile alb-negu ar avea mare impact daca ar fi raspandite ca afise. Chiar nu cred ca multa lume are habar de tragedie.
O idee foarte buna. Promovare a accidentului de la Certej ar face oamenii sa ia atitudine mai agresiva fata de acest proiect.
Dezastrul de la Certej este un semnal de alarma pentru tara.Ieri ei ,maine noi.Televiziunile fiind mute nu mai stim unii de altii,nu mai stim ce se face si cum se face .Un lucru este cert,nimanui nu-i pasa ,conducatorii trec peste cadavre in goana de imbogatire.Trebuie stopati prin toate mijloacele de care dispunem si cu aurul si cu gazele de sist.Iesitul in stada este ultima reduta catre o Romanie curata:fiti binecuvantati!
Trimiteți un comentariu